LĂNCIÉR, lăncieri, s. m. Soldat din vechea cavalerie a unor țări, care era înarmat cu lance. [Pr.: -ci-er. – Var.: lăncér s. m.] – Din fr. lancier (după lance). (Sursa: DEX '98 )

LĂNCIÉR s. v. sulițaș. (Sursa: Sinonime )

lănciér s. m. (sil. -ci-er), pl. lănciéri (Sursa: Ortografic )