|
MACHETÁ, machetez, vb. I. Tranz. A concepe și executa macheta unui obiect, a unui proiect etc. – Din machetă. (Sursa: DEX '98 )
A MACHETÁ ~éz tranz. (machete) A concepe și a executa. /Din machetă (Sursa: NODEX )
MACHETÁ vb. I. tr. A concepe și executa o machetă. [Cf. it. macchettare]. (Sursa: DN )
MACHETÁ vb. tr. a realiza o machetă. (< it. macchettare) (Sursa: MDN )
machetá vb., ind. prez. 1 sg. machetéz, 3 sg. și pl. macheteáză (Sursa: Ortografic )
| macheta verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) macheta | machetare | machetat | machetând | singular | plural | | machetează | machetați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | machetez | (să) machetez | machetam | machetai | machetasem | | a II-a (tu) | machetezi | (să) machetezi | machetai | machetași | machetaseși | | a III-a (el, ea) | machetează | (să) macheteze | macheta | machetă | machetase | | plural | I (noi) | machetăm | (să) machetăm | machetam | machetarăm | machetaserăm, machetasem* | | a II-a (voi) | machetați | (să) machetați | machetați | machetarăți | machetaserăți, machetaseți* | | a III-a (ei, ele) | machetează | (să) macheteze | machetau | machetară | machetaseră | * Formă nerecomandată | machetă substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | machetă | macheta | | plural | machete | machetele | | genitiv-dativ | singular | machete | machetei | | plural | machete | machetelor | | vocativ | singular | machetă, macheto | | plural | machetelor | |