MALEDICȚIÚNE s. f. v. maledicție. (Sursa: DEX '98 )

MALEDICȚIÚNE s.f. (Liv.) Blestem. [Pron. -ți-u-, var. maledicție s.f. / cf. fr. malédiction, lat. maledictio]. (Sursa: DN )

MALEDÍCȚIE, maledicții, s. f. (Livr.) Blestem; nenorocire, fatalitate. [Var.: maledicțiúne s. f.] – Cf. fr. malédiction. (Sursa: DEX '98 )

MALEDÍCȚIE ~i f. Întâmplare nefastă care aduce durere și nenorocire. /<fr. malédiction (Sursa: NODEX )

MALEDÍCȚIE s.f. v. maledicțiune. (Sursa: DN )

MALEDÍCȚIE s. v. blestem, imprecație, ocară. (Sursa: Sinonime )

maledícție s. f. (sil. -ți-e), art. maledícția (sil. -ți-a), g.-d. art. maledícției; pl. maledícții, art. maledícțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
maledicțiune   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular maledicțiune maledicțiunea
plural maledicțiuni maledicțiunile
genitiv-dativ singular maledicțiuni maledicțiunii
plural maledicțiuni maledicțiunilor
vocativ singular maledicțiune, maledicțiuneo
plural maledicțiunilor