MÁRJĂ, marje, s. f. (Livr.) Rezervă de care se poate dispune în anumite limite. – Din fr. marge. (Sursa: DEX '98 )

MÁRJĂ s.f. (Franțuzism) 1. Margine; bord. ♦ Spațiu alb la marginea unei pagini. ♦ Spațiu sau timp liber, care poate fi folosit ca rezervă; rezervă. 2. Diferență dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare al unei mărfi, evaluată în procente; valoarea maximă sau minimă pe care o atinge un preț înainte de încheierea unei tranzacții comerciale. [< fr. marge]. (Sursa: DN )

MÁRJĂ s. f. 1. margine; bord. ◊ spațiu alb la marginea unei pagini. ◊ spațiu sau timp liber, de care se poate dispune; rezervă. 2. diferență dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare al unei mărfi, evaluată în procente; valoarea maximă sau minimă pe care o atinge un preț înainte de încheierea unei tranzacții comerciale. (< fr. marge) (Sursa: MDN )

MÁRJĂ s. margine, rezervă. (Să lăsăm o ~, pentru orice eventualitate.) (Sursa: Sinonime )

márjă s. f., art. márja, g.-d. art. márjei; pl. márje (Sursa: Ortografic )

MÁRJĂ ~e f. Rezervă de care se poate dispune între anumite limite. ~ de timp. /<fr. marge (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
marjă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular marjă marja
plural marje marjele
genitiv-dativ singular marje marjei
plural marje marjelor
vocativ singular marjă, marjo
plural marjelor