mas s. n., pl. masuri; adj. pl. mași, fem. masă, pl. mase (Sursa: DMLR )
mas (adj.) adjectiv | masculin | feminin | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | mas | masul | masă | masa | plural | mași | mașii | mase | masele | genitiv-dativ | singular | mas | masului | mase | masei | plural | mași | mașilor | mase | maselor | vocativ | singular | — | — | plural | — | — | mas (popas; -uri) substantiv neutru | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | mas | masul | plural | masuri | masurile | genitiv-dativ | singular | mas | masului | plural | masuri | masurilor | vocativ | singular | — | plural | — | mânea verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) mânea | mânere | mas | mâind | singular | plural | mâi | mâneți | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | mân, mâi | (să) mân, mâi | mâneam | măsei | măsesem | a II-a (tu) | mâi | (să) mâi | mâneai | măseși | măseseși | a III-a (el, ea) | mâne | (să) mână, mâie | mânea | mase | măsese | plural | I (noi) | mânem | (să) mânem | mâneam | maserăm | măseserăm, măsesem* | a II-a (voi) | mâneți | (să) mâneți | mâneați | maserăți | măseserăți, măseseți* | a III-a (ei, ele) | mân | (să) mână, mâie | mâneau | maseră | măseseră | * Formă nerecomandată mâș Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
|