MESÁDĂ, mesade, s. f. Bucată de blană confecționată din mai multe piei, folosită la căptușitul paltoanelor, scurtelor etc. [Var.: misádă s. f.] – Din ngr. misadi „jumătate”. (Sursa: DEX '09 )

MESÁDĂ s. f. v. misadă. (Sursa: DEX '98 )

mesádă s. f., g.-d. art. mesádei; pl. mesáde (Sursa: DOOM 2 )

Declinări/Conjugări
mesadă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mesa mesada
plural mesade mesadele
genitiv-dativ singular mesade mesadei
plural mesade mesadelor
vocativ singular mesadă, mesado
plural mesadelor