METÓDICĂ, metodici, s. f. Parte a didacticii generale care studiază principiile, metodele și formele de predare adaptate specificului fiecărui obiect de învățământ. ♦ Care normează aceste metode și forme. – Din germ. Methodik, rus. metodika. (Sursa: DEX '98 )

METÓDICĂ ~ci f. 1) Compartiment al didacticii generale care se ocupă cu studiul principiilor, metodelor și formelor de predare proprii unei discipline. 2) Manual în care se tratează elementele de bază ale acestui compartiment. /<germ. Metodik, rus. metodika (Sursa: NODEX )

METÓDICĂ s.f. Ramură a pedagogiei care studiază principiile și metoda de predare proprie fiecărui obiect de studiu. ♦ Lucrare pedagogică în care sunt expuse metodele folosite la un anumit obiect de studiu. [Gen. -cii. / cf. germ. Methodik, rus. metodika, fr. méthodique]. (Sursa: DN )

METÓDICĂ s. f. 1. ramură a pedagogiei care studiază principiile și metoda de predare proprii fiecărui obiect de studiu. 2. lucrare pedagogică în care sunt expuse metode la un anumit obiect de studiu. (< germ. Methodik, rus. metodika) (Sursa: MDN )

METÓDICĂ s. (PED.) metodă. (~ pentru predarea unei limbi.) (Sursa: Sinonime )

metódică s. f., g.-d. art. metódicii; (cărți) pl. metódici (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
metodic   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular metodic metodicul metodică metodica
plural metodici metodicii metodice metodicele
genitiv-dativ singular metodic metodicului metodice metodicei
plural metodici metodicilor metodice metodicelor
vocativ singular
plural

metodică   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular metodică metodica
plural metodici metodicile
genitiv-dativ singular metodici metodicii
plural metodici metodicilor
vocativ singular metodică, metodico
plural metodicilor