MICÓZĂ, micoze, s. f. 1. Nume generic dat bolilor infecțioase provocate de ciuperci microscopice; microsporie. 2. Boală infecțioasă și contagioasă a plantelor, provocată de ciuperci parazite. – Din fr. mycose, germ. Mikose. (Sursa: DEX '98 )

MICÓZĂ s.f. 1. (Bot.) Boală a plantelor provocată de anumite ciuperci. 2. (Med.) Afecțiune a pielii datorită unor microbi vegetali, care se pot localiza fie pe piele, fie pe firul de păr; pecingine. [< fr. mycose, germ. Mikose, cf. gr. mykes – ciupercă]. (Sursa: DN )

MICÓZĂ1 s. f. boală la plante și animale provocată de anumite ciuperci parazite. (< fr. mycose, germ. Mikose) (Sursa: MDN )

-MICÓZĂ2 elem. mic(o)-. (Sursa: MDN )

MICÓZĂ s. (MED.) microsporie. (Sursa: Sinonime )

micóză s. f., g.-d. art. micózei; pl. micóze (Sursa: Ortografic )

MICÓZĂ ~e f. 1) Boală provocată de microbi vegetali, care atacă pielea, unghiile, părul. 2) Boală infecțioasă a plantelor cauzată de ciuperci parazite. /<fr. mycose, germ. Mikose (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
micoză   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mico micoza
plural micoze micozele
genitiv-dativ singular micoze micozei
plural micoze micozelor
vocativ singular micoză, micozo
plural micozelor