Dex

Actualizat conform DOOM3

MOBILÁ, mobilez, vb. I. Tranz. A aranja, a înzestra o încăpere, o locuință cu mobilă. – Din mobilă. (Sursa: DEX '98 )

A MOBILÁ ~éz tranz. (încăperi, locuințe etc.) A înzestra cu mobilă; a completa cu mobilierul necesar. /Din mobilă (Sursa: NODEX )

MOBILÁ vb. I. tr. A aranja o cameră, o locuință etc. cu mobila necesară. [< mobilă, după fr. meubler]. (Sursa: DN )

MOBILÁ vb. tr. a aranja o cameră, o locuință cu mobila necesară. (după fr. meubler) (Sursa: MDN )

mobilá vb., ind. prez. 1 sg. mobiléz, 3 sg. și pl. mobileáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

mobil (adj.) adjectiv		masculin		feminin
mobil (adj.) adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	mobil	mobilul	mobilă	mobila
nominativ-acuzativ	plural	mobili	mobilii	mobile	mobilele
genitiv-dativ	singular	mobil	mobilului	mobile	mobilei
genitiv-dativ	plural	mobili	mobililor	mobile	mobilelor
vocativ	singular	mobilule		mobilo
vocativ	plural	mobililor		mobilelor

mobila verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) mobila	mobilare	mobilat	mobilând	singular	plural
		(a) mobila	mobilare	mobilat	mobilând	mobilează	mobilați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	mobilez	(să) mobilez	mobilam	mobilai	mobilasem
	a II-a (tu)	mobilezi	(să) mobilezi	mobilai	mobilași	mobilaseși
	a III-a (el, ea)	mobilează	(să) mobileze	mobila	mobilă	mobilase
plural	I (noi)	mobilăm	(să) mobilăm	mobilam	mobilarăm	mobilaserăm, mobilasem*
	a II-a (voi)	mobilați	(să) mobilați	mobilați	mobilarăți	mobilaserăți, mobilaseți*
	a III-a (ei, ele)	mobilează	(să) mobileze	mobilau	mobilară	mobilaseră

* Formă nerecomandată

mobilă substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	mobilă	mobila
nominativ-acuzativ	plural	mobile	mobilele
genitiv-dativ	singular	mobile	mobilei
genitiv-dativ	plural	mobile	mobilelor
vocativ	singular	mobilă, mobilo
vocativ	plural	mobilelor