MORBIDÉȚE s. f. (Livr.) Rafinament bolnăvicios, moliciune, sensibilitate excesivă; lipsă de vitalitate, de energie. ♦ Delicatețe și moliciune reflectate în creații artistice (mai ales plastice). [Var.: morbidéță s. f.] – Din it. morbidezza, fr. morbidesse. (Sursa: DEX '98 )

MORBIDÉȚE f. livr. Stare patologică constând în moliciune, lipsă de vitalitate, de energie. [G.-D. morbideții] /<it. morbidezza, fr. morbidesse (Sursa: NODEX )

MORBIDÉȚE s.f. (Liv.) Moliciune a cărnii; rafinament bolnăvicios; grație molatică excesivă în atitudini, în gesturi etc. [Gen. -ței, var. morbideță s.f. / cf. it. morbidezza, fr. morbidesse]. (Sursa: DN )

MORBIDÉȚE s. f. 1. moliciune. 2. rafinament bolnăvicios; grație molatică excesivă. (< it. morbidezza, fr. morbidesse) (Sursa: MDN )

morbidéțe s. f., art. morbidéțea, g.-d. morbidéți, art. morbidéții (Sursa: Ortografic )

MORBIDÉȚĂ s. f. v. morbidețe. (Sursa: DEX '98 )

MORBIDÉȚĂ s.f. v. morbidețe. (Sursa: DN )

Declinări/Conjugări
morbideță   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular morbideță morbideța
plural
genitiv-dativ singular morbidețe morbideței
plural
vocativ singular morbideță, morbidețo
plural

morbidețe (g.-d. -țe)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular morbidețe morbidețea
plural
genitiv-dativ singular morbidețe morbideței
plural
vocativ singular morbidețe, morbidețeo
plural

morbidețe (g.-d. -ți)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular morbidețe morbidețea
plural
genitiv-dativ singular morbideți morbideții
plural
vocativ singular morbidețe, morbidețeo
plural