MURMUÍ, murmuiesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A murmura. [Prez. ind. și múrmui] – Onomatopee. (Sursa: DEX '98 )
MURMUÍ, murmuiesc, vb. IV. Tanz. (Rar) A murmura. (Sursa: DLRM )
MURMUÍ vb. v. clipoci, murmura, suna, susura, șopoti, șopti, șușoti. (Sursa: Sinonime )
murmuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. murmuiésc, imperf. 3 sg. murmuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. murmuiáscă (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
murmui (1 -muiesc)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) murmui murmuire murmuit murmuind singular plural
murmuiește murmuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) murmuiesc (să) murmuiesc murmuiam murmuii murmuisem
a II-a (tu) murmuiești (să) murmuiești murmuiai murmuiși murmuiseși
a III-a (el, ea) murmuiește (să) murmuiască murmuia murmui murmuise
plural I (noi) murmuim (să) murmuim murmuiam murmuirăm murmuiserăm, murmuisem*
a II-a (voi) murmuiți (să) murmuiți murmuiați murmuirăți murmuiserăți, murmuiseți*
a III-a (ei, ele) murmuiesc (să) murmuiască murmuiau murmuiră murmuiseră
* Formă nerecomandată