|
MĂCĂNÍ, pers. 3 mắcăne, vb. IV. Intranz. (Despre rațe) A măcăi. – Mac1 + suf. -ăni. (Sursa: DEX '98 )
MĂCĂNÍ vb. v. măcăi. (Sursa: Sinonime )
măcăní vb., ind. prez. 3 sg. măcăne / măcănéște, imperf. 3 sg. măcăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. măcăne / măcăneáscă (Sursa: Ortografic )
| măcăni (3 -ne) verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) măcăni | măcănire | măcănit | măcănind | singular | plural | | — | — | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | — | — | — | — | — | | a II-a (tu) | — | — | — | — | — | | a III-a (el, ea) | măcăne | (să) măcăne | măcănea | măcăni | măcănise | | plural | I (noi) | — | — | — | — | — | | a II-a (voi) | — | — | — | — | — | | a III-a (ei, ele) | măcăne | (să) măcăne | măcăneau | măcăniră | măcăniseră | |