năpârstoácă s. f., g.-d. art. năpârstoácei; pl. năpârstoáce (Sursa: Ortografic )
năpârstoacă substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | năpârstoacă | năpârstoaca | plural | năpârstoace | năpârstoacele | genitiv-dativ | singular | năpârstoace | năpârstoacei | plural | năpârstoace | năpârstoacelor | vocativ | singular | năpârstoacă, năpârstoaco | plural | năpârstoacelor | năpârstoc substantiv | masculin | feminin | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | năpârstoc | năpârstocul | năpârstoacă | năpârstoaca | plural | năpârstoci | năpârstocii | năpârstoace | năpârstoacele | genitiv-dativ | singular | năpârstoc | năpârstocului | năpârstoace | năpârstoacei | plural | năpârstoci | năpârstocilor | năpârstoace | năpârstoacelor | vocativ | singular | — | — | plural | — | — |
|