NEÎMPĂDURÍT, -Ă, neîmpăduriți, -te, adj. Care nu este împădurit; fără păduri. – Ne- + împădurit. (Sursa: DEX '98 )
neîmpădurít adj. m. împădurit (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
neîmpădurit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular neîmpădurit neîmpăduritul neîmpădurită neîmpădurita
plural neîmpăduriți neîmpăduriții neîmpădurite neîmpăduritele
genitiv-dativ singular neîmpădurit neîmpăduritului neîmpădurite neîmpăduritei
plural neîmpăduriți neîmpăduriților neîmpădurite neîmpăduritelor
vocativ singular — —
plural — —