|
NODÚL, noduli, s. m. 1. Umflătură de mici dimensiuni și bine circumscrisă, care apare în diverse părți ale corpului, însoțind adesea unele boli cronice. 2. (Geol.) Mică masă de piatră cuprinsă într-o zonă mai puțin dură. [Pl. și: (n.) nodule] – Din fr. nodule, lat. nodulus. (Sursa: DEX '98 )
| nod substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | nod | nodul | | plural | noduri | nodurile | | genitiv-dativ | singular | nod | nodului | | plural | noduri | nodurilor | | vocativ | singular | — | | plural | — | | nodul (pl. -i) substantiv masculin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | nodul | nodulul | | plural | noduli | nodulii | | genitiv-dativ | singular | nodul | nodulului | | plural | noduli | nodulilor | | vocativ | singular | — | | plural | — | | nodul (pl. -e) substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | nodul | nodulul | | plural | nodule | nodulele | | genitiv-dativ | singular | nodul | nodulului | | plural | nodule | nodulelor | | vocativ | singular | — | | plural | — | |