noí2, noiésc, vb. IV (înv.) a (se) înnoi. (Sursa: DAR )
eu (pron.) articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume | masculin | feminin | nominativ-acuzativ | singular | eu, mine, mă | eu, mine, mă | plural | noi, ne | noi, ne | genitiv-dativ | singular | mie, mi, îmi | mie, mi, îmi | plural | nouă, ne, ni | nouă, ne, ni | noi (s.n.) substantiv neutru | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | — | — | plural | noi | noile | genitiv-dativ | singular | — | — | plural | noi | noilor | vocativ | singular | — | plural | noilor | noi (vb.) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) noi | noire | noit | noind | singular | plural | noiește | noiți | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | noiesc | (să) noiesc | noiam | noii | noisem | a II-a (tu) | noiești | (să) noiești | noiai | noiși | noiseși | a III-a (el, ea) | noiește | (să) noiască | noia | noi | noise | plural | I (noi) | noim | (să) noim | noiam | noirăm | noiserăm, noisem* | a II-a (voi) | noiți | (să) noiți | noiați | noirăți | noiserăți, noiseți* | a III-a (ei, ele) | noiesc | (să) noiască | noiau | noiră | noiseră | * Formă nerecomandată nou adjectiv | masculin | feminin | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | nou | noul | nouă | noua | plural | noi | noii | noi, nouă | noile, nouăle | genitiv-dativ | singular | nou | noului | noi, nouă | noii, nouăi | plural | noi | noilor | noi, nouă | noilor, nouălor | vocativ | singular | — | — | plural | — | — |
|