NUPȚIÁL, -Ă, nupțiali, -e, adj. Privitor la nuntă, de nuntă; nuntitor, nunțial. ♦ (Despre oameni) Care se referă la perioada împerecherii, de împerechere. [Pr.: -ți-al] – Din fr. nuptial, lat. nuptialis. (Sursa: DEX '98 )

NUPȚIÁL, -Ă adj. (Liv.) Referitor la nuntă, de nuntă. [Pron. -ți-al. / cf. fr. nuptial, lat. nuptialis]. (Sursa: DN )

NUPȚIÁL, -Ă adj. referitor la nuntă, de nuntă. (< fr. nuptial, lat. nuptialis) (Sursa: MDN )

nupțiál adj. m. (sil. -ți-al), pl. nupțiáli; f. sg. nupțiálă, pl. nupțiále (Sursa: Ortografic )

NUPȚIÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de nuntă; propriu nunții. Ceremonie ~ă. /<fr. nuptial, lat. nuptialis (Sursa: NODEX )