NĂPÂRSTÓC, -OÁCĂ, năpârstoci, -oace, subst. 1. S. n. (Pop.) Degetar (folosit la cusut). 2. S. m. și f. (Fam.) Epitet dat unui copil (mic). ♦ (Peior.) Persoană mică de statură; fig. om neajutorat, neputincios. – Din bg. naprăstok. (Sursa: DEX '98 )

NĂPÂRSTÓC ~oáce n. pop. Obiect de croitorie, care se îmbracă pe degetul cu care se împunge acul în cusătură; degetar. /<bulg. năprăstok (Sursa: NODEX )

NĂPÂRSTÓC s. v. degetar, pici, prichindel, puști, țânc. (Sursa: Sinonime )

năpîrstóc (năpârstoáce), s. n. – Degetar. – Megl. năprostoc. Sl. *naprŭstŭkŭ, din prĭstŭ „deget” (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 211; Tiktin), cf. bg. naprŭstnik, sb. naprstak, rus. naperstok. (Sursa: DER )

năpârstóc (persoană) s. m., pl. năpârstóci (Sursa: Ortografic )

năpârstóc (degetar) s. n., pl. năpârstoáce (Sursa: Ortografic )