NÁDĂ, nade, s. f. 1. Hrană naturală sau imitație de hrană care se pune într-o unealtă de pescuit sau într-o cursă pentru a ademeni și a prinde peștii sau alte animale; momeală. ♦ Fig. Ispită, tentație; cursă. 2. Parte înnădită, adăugată la un obiect; înnăditură. [Pl. și: (2) năzi] – Din bg. nada. (Sursa: DEX '98 )

NÁDĂ ~e f. 1) Hrană folosită pentru ademenirea și prinderea peștelui sau a vânatului; momeală. 2) fig. Lucru care ademenește. ◊ A da de ~ a prinde gust pentru ceva; a se înnădi. 3) Parte înnădită, adăugată la un obiect. [G.-D. nadei; Pl. și năzi] /<bulg. nada (Sursa: NODEX )

NÁDĂ s. 1. (PESCUIT) amorsă, momeală, (rar) momitură, (reg.) mârșă, nadilă, (înv., în Transilv.) podmet. (~ pentru cleni.) 2. înnăditură. (A pune o ~ la ...) (Sursa: Sinonime )

NÁDĂ s. v. ademenire, atracție, călcâi, ic, ispită, pană, plaz, seducere, seducție, stuf, talpă, tentație, trestie. (Sursa: Sinonime )

nádă (momeală, înnăditură) s. f., g.-d. art. (momeală) nádei, (înnăditură) nádei/năzii; pl. (momeli) náde; (înnădituri) náde/năzi (Sursa: Ortografic )