« Back
OCĂRÍ vb. IV v. ocărî. (Sursa: DEX '98 )
Declinări/Conjugări
ocară   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ocară ocara
plural ocări ocările
genitiv-dativ singular ocări ocării
plural ocări ocărilor
vocativ singular ocară, ocaro
plural ocărilor

ocări   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ocări ocărire ocărit ocărind singular plural
ocărește ocăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ocăresc (să) ocăresc ocăream ocării ocărisem
a II-a (tu) ocărești (să) ocărești ocăreai ocăriși ocăriseși
a III-a (el, ea) ocărește (să) ocărească ocărea ocări ocărise
plural I (noi) ocărim (să) ocărim ocăream ocărirăm ocăriserăm, ocărisem*
a II-a (voi) ocăriți (să) ocăriți ocăreați ocărirăți ocăriserăți, ocăriseți*
a III-a (ei, ele) ocăresc (să) ocărească ocăreau ocăriră ocăriseră
* Formă nerecomandată