ÖRE s.f. Monedă divizionară în Danemarca, Norvegia și Suedia, valorând a suta parte dintr-o coroană. [< fr. öre < cuv. scandinav]. (Sursa: DN )

ÓRE s. f. monedă divizionară în Danemarca, Norvegia și Suedia, a suta parte dintr-o coroană. (< fr. öre) (Sursa: MDN )

AB ORE AD AUREM (lat.) de la gură la ureche – A vorbi ab ore ad aurem, cu toată discreția. (Sursa: DE )

ORE ROTUNDO (lat.) cu gura rotunjită – Horațiu, „Ars poetica”, 323. Limbaj armonios, cizelat. (Sursa: DE )

PROPRIA LAUS SORDET IN ORE PROPRIO (lat.) lauda de sine miroase urât în gura proprie – Proverb latin. În românește: lauda de sine nu miroase a bine. (Sursa: DE )