ORĂȘEÁNCĂ, orășence, s. f. Locuitoare a unui oraș; orășeană. – Orășean + suf. -că. (Sursa: DEX '98 )
ORĂȘEÁNCĂ s. (reg.) jupâneasă. (Sursa: Sinonime )
orășeáncă s. f., g.-d. art. orășéncei; pl. orășénce (Sursa: Ortografic )
ORĂȘEÁNCĂ ~énce f. Locuitoare a unui oraș. /orășean + suf. ~că (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
orășeancă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular orășeancă orășeanca
plural orășence orășencele
genitiv-dativ singular orășence orășencei
plural orășence orășencelor
vocativ singular orășeancă, orășeanco
plural orășencelor