ORĂȘENÉSC, -EÁSCĂ, orășenești, adj. Care aparține orașului, privitor la oraș, ca la oraș; urban, citadin. – Orășean + suf. -esc. (Sursa: DEX '98 )

ORĂȘENÉSC adj. 1. v. urban. 2. nemțesc. (Îmbrăcat cu haine ~ești.) (Sursa: Sinonime )

orășenésc adj. m., f. orășeneáscă; pl. m. și f. orășenéști (Sursa: Ortografic )

ORĂȘENÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care ține de orășeni; propriu orășenilor. Com-portare ~ească. 2) Care ține de oraș; propriu orașului; urban. Populație ~ească. Trans-port ~. /orășean + suf. ~esc (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
orășenesc   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular orășenesc orășenescul orășenească orășeneasca
plural orășenești orășeneștii orășenești orășeneștile
genitiv-dativ singular orășenesc orășenescului orășenești orășeneștii
plural orășenești orășeneștilor orășenești orășeneștilor
vocativ singular
plural