PALÍNCĂ, palinci, s. f. (Reg.) Rachiu; p. restr. țuică. [Acc. și: pálincă. – Var.: pălíncă s. f.] – Din magh. pálinka. (Sursa: DEX '98 )

PALÍNCĂ s. v. rachiu, țuică. (Sursa: Sinonime )

palíncă1, palínci, s.f. (reg.) 1. rachiu, țuică (rafinată de două ori). 2. cinzeacă de palincă. (Sursa: DAR )

palíncă2, palínci. s.f. (reg.) 1. mămăligă mică și moale. 2. turtă de mălai coaptă pe vatră, în cenușă; bulcă, sfârleică. (Sursa: DAR )

palíncă s. f., g.-d. art. palíncii; (sorturi, porții) pl. palínci (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
palincă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular palincă palinca
plural palinci palincile
genitiv-dativ singular palinci palincii
plural palinci palincilor
vocativ singular palincă, palinco
plural palincilor

palincă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular palincă palinca
plural palinci palincile
genitiv-dativ singular palinci palincii
plural palinci palincilor
vocativ singular palincă, palinco
plural palincilor