|
PANORAMÁ, panoramez, vb. I. Tranz. (Cin.) A realiza un panoramic. – Din engl. panoram. (Sursa: DEX '98 )
PANORAMÁ vb. I. tr. (Cinem.) A face o panoramă prin mișcarea aparatului de filmat în sens orizontal sau vertical. [Cf. germ. panoramieren]. (Sursa: DN )
PANORAMÁ vb. tr. 1. (cinem.) a face o panoramă prin mișcarea aparatului de filmat în sens orizontal sau vertical. 2. a descrie pe larg, a face o prezentare generală asupra unui fenomen, unui complex de evenimente. (< germ. panoramieren) (Sursa: MDN )
panoramá vb., ind. prez. 1 sg. panoraméz, 3 sg. și pl. panorameáză (Sursa: Ortografic )
| panorama verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) panorama | panoramare | panoramat | panoramând | singular | plural | | panoramează | panoramați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | panoramez | (să) panoramez | panoramam | panoramai | panoramasem | | a II-a (tu) | panoramezi | (să) panoramezi | panoramai | panoramași | panoramaseși | | a III-a (el, ea) | panoramează | (să) panorameze | panorama | panoramă | panoramase | | plural | I (noi) | panoramăm | (să) panoramăm | panoramam | panoramarăm | panoramaserăm, panoramasem* | | a II-a (voi) | panoramați | (să) panoramați | panoramați | panoramarăți | panoramaserăți, panoramaseți* | | a III-a (ei, ele) | panoramează | (să) panorameze | panoramau | panoramară | panoramaseră | * Formă nerecomandată | panoramă substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | panoramă | panorama | | plural | panorame | panoramele | | genitiv-dativ | singular | panorame | panoramei | | plural | panorame | panoramelor | | vocativ | singular | panoramă, panoramo | | plural | panoramelor | |