PÁRE vb. III. v. părea. (Sursa: DEX '98 )

Declinări/Conjugări
par   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular par parul pară para
plural pari parii pare parele
genitiv-dativ singular par parului pare parei
plural pari parilor pare parelor
vocativ singular parule paro
plural parilor parelor

pare   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) pare — — — singular plural
— pareți, păreți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea) — — — — —
plural I (noi) parem (să) parem — — —
a II-a (voi) pareți (să) pareți — — —
a III-a (ei, ele) — — — — —

părea   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) părea părere părut părând singular plural
pari păreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) par (să) par păream părui părusem
a II-a (tu) pari, pai (să) pari, pai păreai păruși păruseși
a III-a (el, ea) pare (să) pară, paie părea păru păruse
plural I (noi) părem (să) părem păream părurăm păruserăm, părusem*
a II-a (voi) păreți (să) păreți păreați părurăți păruserăți, păruseți*
a III-a (ei, ele) par (să) pară, paie păreau părură păruseră
* Formă nerecomandată

pâră (pl. -e)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pâră pâra
plural pâre pârele
genitiv-dativ singular pâre pârei
plural pâre pârelor
vocativ singular pâră, pâro
plural pârelor