|
PAS4 subst. Substanță medicamentoasă antibiotică, cu aspect de pulbere albă, puțin solubilă în apă, folosită în tratamentul tuberculozei. – Din fr. P.A.S. (formă abreviată din acide para-aminosalicylique). (Sursa: DEX '98 )
PAS1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărți pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv). – Din fr. [je] passe. (Sursa: DEX '98 )
PAS1 interj. (se folosește de către un jucător de cărți, când acesta renunță să participe la joc). /<fr. [je]passe (Sursa: NODEX )
PAS1 interj. (la diferite jocuri de cărți) cuvânt care arată că un jucător nu vrea sau nu poate să deschidă jocul. ♦ ~ parol = formulă rostită de un jucător care nu vrea sau nu poate să participe la joc în turul respectiv. (< fr. /je/ passe) (Sursa: MDN )
PAS s. (CHIM., FARM.) acid paraaminosalicilic. (Sursa: Sinonime )
pas interj. (Sursa: Ortografic )
| pas (mișcare) substantiv masculin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | pas | pasul | | plural | pași | pașii | | genitiv-dativ | singular | pas | pasului | | plural | pași | pașilor | | vocativ | singular | — | | plural | — | | pas (geogr., tehn.) substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | pas | pasul | | plural | pasuri | pasurile | | genitiv-dativ | singular | pas | pasului | | plural | pasuri | pasurilor | | vocativ | singular | — | | plural | — | pas (inv.) invariabil | păs substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | păs | păsul | | plural | păsuri | păsurile | | genitiv-dativ | singular | păs | păsului | | plural | păsuri | păsurilor | | vocativ | singular | — | | plural | — | | păsa verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) păsa | păsare | păsat | păsând | singular | plural | | pasă | păsați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | păs | (să) păs | păsam | păsai | păsasem | | a II-a (tu) | peși | (să) peși | păsai | păsași | păsaseși | | a III-a (el, ea) | pasă | (să) pese | păsa | păsă | păsase | | plural | I (noi) | păsăm | (să) păsăm | păsam | păsarăm | păsaserăm, păsasem* | | a II-a (voi) | păsați | (să) păsați | păsați | păsarăți | păsaserăți, păsaseți* | | a III-a (ei, ele) | pasă | (să) pese | păsau | păsară | păsaseră | * Formă nerecomandată pâs invariabil | pâș substantiv masculin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | pâș | pâșul | | plural | pâși | pâșii | | genitiv-dativ | singular | pâș | pâșului | | plural | pâși | pâșilor | | vocativ | singular | — | | plural | — | |