PASIÉNȚĂ, pasiențe, s. f. Combinare a cărților de joc după anumite reguli bazate pe hazard, de reușita căreia jucătorul leagă realizarea unei dorințe. [Pr.: -si-en-. – Var.: (rar) pasénță s. f., (înv.) pasiáns s. n.] – Din ngr. pasiéntsa, fr. patience. (Sursa: DEX '98 )

PASIÉNȚĂ s.f. (La pl.) Combinații (distractive) cu cărți de joc (aranjate într-o anumită ordine). [Pron. -si-en-, var. pasență s.f. / < fr. patience, rus. pasiians]. (Sursa: DN )

PASIÉNȚĂ s. f. (pl.) combinații (distractive) cu cărți de joc (aranjate într-o anumită ordine). (< fr. patience, rus. pasiians) (Sursa: MDN )

pasiénță s. f. (sil. -si-en-), g.-d. art. pasiénței; pl. pasiénțe (Sursa: Ortografic )

PASIÉNȚĂ ~e f. Combinare a cărților de joc conform anumitor reguli pentru a se amuza sau pentru a ghici. /<ngr. pasiéntsa, fr. patience (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
pasiență   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pasiență pasiența
plural pasiențe pasiențele
genitiv-dativ singular pasiențe pasienței
plural pasiențe pasiențelor
vocativ singular pasiență, pasiențo
plural pasiențelor