PÁȘTE2 s. n. v. paști. (Sursa: DEX '98 )
paște Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt. paște (s.f.) substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | — | — | plural | paște | paștele | genitiv-dativ | singular | — | — | plural | paște | paștelor | vocativ | singular | — | plural | paștelor | paște (s.n.) substantiv neutru | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | paște | paștele | plural | — | — | genitiv-dativ | singular | paște | paștelui | plural | — | — | vocativ | singular | paște | plural | — | paște (verb) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) paște | paștere | păscut | păscând | singular | plural | paște, paști | pașteți, pășteți- | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | pasc | (să) pasc | pășteam | păscui | păscusem | a II-a (tu) | paști | (să) paști | pășteai | păscuși | păscuseși | a III-a (el, ea) | paște | (să) pască | păștea | păscu | păscuse | plural | I (noi) | paștem | (să) paștem | pășteam | păscurăm | păscuserăm, păscusem* | a II-a (voi) | pașteți | (să) pașteți | pășteați | păscurăți | păscuserăți, păscuseți* | a III-a (ei, ele) | pasc | (să) pască | pășteau | păscură | păscuseră | * Formă nerecomandată
|