PIÉRDERE, pierderi, s. f. Faptul de a (se) pierde. ♦ Pagubă materială, stricăciune: distrugere, nimicire: (concr.) obiect sau bani de care cineva este păgubit. ◊ Loc. adv. În pierdere = fără câștig, cu deficit. ♦ (La pl.) Pagubă de vieți omenești. ♦ (Tehn.) Diferență dintre cantitatea de material, de forță etc. introdusă într-un sistem tehnic și cantitatea întrebuințată în mod util. ♦ Înfrângere, insucces (în luptă, la jocuri, în competiții sportive). – V. pierde. (Sursa: DEX '98 )

PIÉRDERE ~i f. 1) v. A PIERDE și A SE PIERDE. 2) mai ales la pl. Parte pierdută dintr-un bun material sau dintr-un efectiv. ◊ A fi în ~ a avea cheltuieli mai mari decât veniturile. /v. a (se) pierde (Sursa: NODEX )

PIÉRDERE s. 1. v. pagubă. 2. pagubă, (fig.) pârleală. (Cum și-a scos ~?) 3. v. deficit. 4. v. irosire. 5. ratare, scăpare. (~ unei mari ocazii.) 6. reducere, scăzământ. (~ în greutate.) (Sursa: Sinonime )

PIÉRDERE s. v. a***t, decedare, deces, dispariție, distrugere, moarte, nimicire, pieire, potopire, prăpădire, răposare, sfărâmare, sfârșit, stingere, sucombare, zdrobire. (Sursa: Sinonime )

Pierdere ≠ câștig, câștigare (Sursa: Antonime )

piérdere s. f., g.-d. art. piérderii; pl. piérderi (Sursa: Ortografic )