PLASÁ, plasez, vb. I. 1. Tranz. A investi bani, valori etc.; a aloca. ♦ A vinde mărfuri, bunuri; a distribui, a repartiza (în schimbul unei sume de bani). 2. Tranz. A spune o vorbă la timpul sau la locul potrivit (în cursul unei discuții). 3. Tranz. și refl. A (se) așeza, a (se) situa într-un anumit loc, spațiu etc. ♦ Tranz. A procura cuiva o slujbă, o situație (bună). ♦ Refl. A se situa pe o poziție; a lua atitudine. 4. Tranz. (Sport) A trimite, a îndrepta mingea către un punct determinat. – Din fr. placer. (Sursa: DEX '98 )

A PLASÁ ~éz tranz. 1) A pune (printr-un efort special) într-un anumit loc (realizând o intenție). ~ într-un post. ~ o minge. 2) (sume, capitaluri etc.) A da ca investiție; a investi. 3) (mărfuri, bilete etc.) A da contra cost sau gratuit. 4) (vorbe, replici etc.) A spune la timpul sau la locul potrivit. 5) A face să îmbrățișeze o meserie, o slujbă. 6) A băga. /<fr. placer (Sursa: NODEX )

A SE PLASÁ mă ~éz intranz. 1): ~ pe o anumită poziție (sau pe poziția cuiva) a susține o anumită opinie sau a adopta opinia cuiva. 2) (despre sportivi) A se situa într-un anumit mod pe teren. /<fr. placer (Sursa: NODEX )

PLASÁ vb. I. tr. 1. A repartiza pe cineva într-un loc anumit, într-un post. ♦ refl. A se situa pe o anumită poziție. 2. A investi (un capital) într-o întreprindere (rentabilă). ♦ A vinde mărfuri. ♦ A spune ceva la timp, la locul potrivit. 3. A trimite mingea într-un loc anumit sau la un anumit jucător. [P.i. -sez. / < fr. placer]. (Sursa: DN )

PLASÁ vb. I. tr. 1. a repartiza pe cineva într-un loc anumit, într-un post. 2. a investi (un capital) într-o întreprindere. ◊ a vinde mărfuri. ◊ a spune ceva la timp, la locul potrivit. 3. (sport) a trimite mingea într-un loc anumit sau la un anumit jucător. II. refl. a se situa pe o anumită poziție. (< fr. placer) (Sursa: MDN )

PLASÁ vb. 1. v. amplasa. 2. v. posta. 3. a (se) pune, a (se) situa. (Articolul enclitic se ~ după nume.) 4. v. clasa. 5. v. investi. 6. v. vinde. (Sursa: Sinonime )

plasá (plaséz, plasát), vb. – A așeza într-un anumit loc. Fr. placer. – Der. plasament, s. n., din fr. placement; deplasa, vb., din fr. déplacer; deplasat, adj. (înv., în afara locului, inoportun); plasator, s. m. (persoană care plasează spectatorii la locurile lor în sălile de spectacol). (Sursa: DER )

plasá vb., ind. prez. 1 sg. plaséz, 3 sg. și pl. plaseáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
plasa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) plasa plasare plasat plasând singular plural
plasea plasați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) plasez (să) plasez plasam plasai plasasem
a II-a (tu) plasezi (să) plasezi plasai plasași plasaseși
a III-a (el, ea) plasea (să) plaseze plasa plasă plasase
plural I (noi) plasăm (să) plasăm plasam plasarăm plasaserăm, plasasem*
a II-a (voi) plasați (să) plasați plasați plasarăți plasaserăți, plasaseți*
a III-a (ei, ele) plasea (să) plaseze plasau plasa plasaseră
* Formă nerecomandată

plasă (pl. plase)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pla plasa
plural plase plasele
genitiv-dativ singular plase plasei
plural plase plaselor
vocativ singular plasă, plaso
plural plaselor

plasă (pl. plese)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pla plasa
plural plese plesele
genitiv-dativ singular plese plesei
plural plese pleselor
vocativ singular plasă, plaso
plural pleselor

plasă (pl. plăși)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pla plasa
plural plăși plășile
genitiv-dativ singular plăși plășii
plural plăși plășilor
vocativ singular plasă, plaso
plural plășilor

plăsa
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.