|
PLÁVĂ, plave, s. f. Rețea de pescuit simplă, cu ochiuri mari, făcută din ață subțire, folosită pe Dunăre la pescuitul scrumbiilor. – Din bg. plava. (Sursa: DEX '98 )
plávă s. f., g.-d. art. plávei; pl. pláve (Sursa: Ortografic )
| plav (adj.) adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | plav | plavul | plavă | plava | | plural | plavi | plavii | plave | plavele | | genitiv-dativ | singular | plav | plavului | plave | plavei | | plural | plavi | plavilor | plave | plavelor | | vocativ | singular | plavule | plavo | | plural | plavilor | plavelor | | plavă substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | plavă | plava | | plural | plave | plavele | | genitiv-dativ | singular | plave | plavei | | plural | plave | plavelor | | vocativ | singular | plavă, plavo | | plural | plavelor | |