|
PLEOSCĂÍ, pleóscăi, vb. IV. Intranz. A plescăi. [Var.: (reg.) pleoșcăí vb. IV.] – Pleosc + suf. -ăi. (Sursa: DEX '98 )
A PLEOSCĂÍ pleóscăi intranz. v. A PLESCĂI. /pleosc + suf. ~ăi (Sursa: NODEX )
PLEOSCĂÍ vb. 1. a plescăi, (reg.) a plioscăni. (A ~ cu limba.) 2. a plescăi, (reg.) a cipcii. (Apele ~ lovindu-se de maluri.) 3. a plescăi, (reg.) a plescăni. (Noroiul ~ sub bocanci.) 4. a plescăi. (A ~ cu papucii, în mers.) (Sursa: Sinonime )
pleoscăí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. pleóscăi, 3 sg. și pl. pleóscăie, imperf. 3 sg. pleoscăiá (Sursa: Ortografic )
| pleoscăi verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) pleoscăi | pleoscăire | pleoscăit | pleoscăind | singular | plural | | pleoscăie | pleoscăiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | pleoscăi | (să) pleoscăi | pleoscăiam | pleoscăii | pleoscăisem | | a II-a (tu) | pleoscăi | (să) pleoscăi | pleoscăiai | pleoscăiși | pleoscăiseși | | a III-a (el, ea) | pleoscăie | (să) pleoscăie | pleoscăia | pleoscăi | pleoscăise | | plural | I (noi) | pleoscăim | (să) pleoscăim | pleoscăiam | pleoscăirăm | pleoscăiserăm, pleoscăisem* | | a II-a (voi) | pleoscăiți | (să) pleoscăiți | pleoscăiați | pleoscăirăți | pleoscăiserăți, pleoscăiseți* | | a III-a (ei, ele) | pleoscăie | (să) pleoscăie | pleoscăiau | pleoscăiră | pleoscăiseră | * Formă nerecomandată |