|
PONDERÁT, -Ă, ponderați, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care dovedește cumpătare, moderație, echilibru; moderat, echilibrat, cumpătat, chibzuit; măsurat; potolit, liniștit. – Din fr. pondéré. (Sursa: DEX '98 )
PONDERÁT, -Ă adj. 1. (Despre oameni) Moderat, echilibrat, cumpănit. 2. (Statist.) Care a suferit operația de ponderare. [Cf. fr. pondéré]. (Sursa: DN )
PONDERÁT, -Ă adj. (despre oameni) moderat, echilibrat, cumpătat; sobru. (< fr. pondéré) (Sursa: MDN )
PONDERÁT adj. 1. v. calculat. 2. v. calm. (Sursa: Sinonime )
| pondera verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) pondera | ponderare | ponderat | ponderând | singular | plural | | ponderează | ponderați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | ponderez | (să) ponderez | ponderam | ponderai | ponderasem | | a II-a (tu) | ponderezi | (să) ponderezi | ponderai | ponderași | ponderaseși | | a III-a (el, ea) | ponderează | (să) pondereze | pondera | ponderă | ponderase | | plural | I (noi) | ponderăm | (să) ponderăm | ponderam | ponderarăm | ponderaserăm, ponderasem* | | a II-a (voi) | ponderați | (să) ponderați | ponderați | ponderarăți | ponderaserăți, ponderaseți* | | a III-a (ei, ele) | ponderează | (să) pondereze | ponderau | ponderară | ponderaseră | * Formă nerecomandată | ponderat adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | ponderat | ponderatul | ponderată | ponderata | | plural | ponderați | ponderații | ponderate | ponderatele | | genitiv-dativ | singular | ponderat | ponderatului | ponderate | ponderatei | | plural | ponderați | ponderaților | ponderate | ponderatelor | | vocativ | singular | — | — | | plural | — | — | |