PRÁPUR, prapuri, s. m. 1. Steag ostășesc din țările române, prins de obicei în vârful unei lănci; flamură; p. ext. materialul steagului descris mai sus. 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase. 3. (Pop.) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele; peritoneu. [Var.: prápor s. m.] – Din sl. praporŭ. (Sursa: DEX '98 )

PRÁPUR, prapuri, s. m. 1. (Înv.) Steag ostășesc, flamură. ♦ Pânza steagului. 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte servicii religioase. 3. (Pop.) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele. [Pl. și: (n.) prapure. – Var.: prápor s. m.] – Slav (v. sl. praporŭ). (Sursa: DLRM )

PRÁPUR s. v. drapel, mezenter, mezoblast, peritoneu, placentă, steag, stindard. (Sursa: Sinonime )

prápur s. m., pl. prápuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
prapur (s.m.)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prapur prapurul
plural prapuri prapurii
genitiv-dativ singular prapur prapurului
plural prapuri prapurilor
vocativ singular
plural

prapur (s.n.)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prapur prapurul
plural prapure prapurele
genitiv-dativ singular prapur prapurului
plural prapure prapurelor
vocativ singular
plural