PRECEDÁ, precéd, vb. I. Tranz. A exista, a se produce înainte de altceva în timp; a se afla, a se găsi înainte de altceva sau de altcineva în spațiu, într-o ierarhie etc. – Din fr. précéder, lat. praecedere. (Sursa: DEX '98 )

A PRECEDÁ precéd tranz. (procese, lucruri etc.) A anticipa într-o succesiune (în timp sau/și în spațiu). /<fr. précéder (Sursa: NODEX )

PRECEDÁ vb. I. tr. A merge înainte; a premerge. ♦ A așeza înainte, a face să premeargă. ♦ A fi, a veni, a se petrece înainte. [P.i. preced, 3,6 -dă, conj. -eadă. / < fr. précéder, it. precedere, lat. praecedere]. (Sursa: DN )

PRECEDÁ vb. tr. 1. a exista, a se petrece înainte de...; a premerge. 2. a merge, a veni înaintea cuiva sau a ceva (în spațiu). (< fr. précéder, lat. paecedere) (Sursa: MDN )

PRECEDÁ, precéd, vb. I. Tranz. (La pers. 3) A fi, a se afla, a se petrece, a exista înainte de... ♦ A așeza înainte, a face să premeargă. [Prez. ind. pers. 3 și: precéde; part. și: (înv.) preces] – Fr. précéder (lat. lit. praecedere). (Sursa: DLRM )

PRECEDÁ vb. v. premerge. (Sursa: Sinonime )

A preceda ≠ a succeda, a urma (Sursa: Antonime )

precedá vb., ind. prez. 1 sg. precéd, 3 sg. și pl. precédă; conj. prez. 3 sg. și pl. preceádă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
preceda (3 -edă)   verb tranzitiv
Surse flexiune: DOOM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) preceda precedare precedat precedând singular plural
prece precedați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) preced (să) preced precedam precedai precedasem
a II-a (tu) precezi (să) precezi precedai precedași precedaseși
a III-a (el, ea) prece (să) precea preceda precedă precedase
plural I (noi) precedăm (să) precedăm precedam precedarăm precedaserăm, precedasem*
a II-a (voi) precedați (să) precedați precedați precedarăți precedaserăți, precedaseți*
a III-a (ei, ele) prece (să) precea precedau preceda precedaseră
* Formă nerecomandată

preceda (3 -ede)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) preceda precedare preces precedând singular plural
precede precedați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) preced (să) preced precedam precedai precedasem
a II-a (tu) precezi (să) precezi precedai precedași precedaseși
a III-a (el, ea) precede (să) precea preceda precedă precedase
plural I (noi) precedăm (să) precedăm precedam precedarăm precedaserăm, precedasem*
a II-a (voi) precedați (să) precedați precedați precedarăți precedaserăți, precedaseți*
a III-a (ei, ele) preced (să) precea precedau preceda precedaseră
* Formă nerecomandată