PRECEDÁ, precéd, vb. I. Tranz. A exista, a se produce înainte de altceva în timp; a se afla, a se găsi înainte de altceva sau de altcineva în spațiu, într-o ierarhie etc. – Din fr. précéder, lat. praecedere. (Sursa: DEX '98 )
A PRECEDÁ precéd tranz. (procese, lucruri etc.) A anticipa într-o succesiune (în timp sau/și în spațiu). /<fr. précéder (Sursa: NODEX )
PRECEDÁ vb. I. tr. A merge înainte; a premerge. ♦ A așeza înainte, a face să premeargă. ♦ A fi, a veni, a se petrece înainte. [P.i. preced, 3,6 -dă, conj. -eadă. / < fr. précéder, it. precedere, lat. praecedere]. (Sursa: DN )
PRECEDÁ vb. tr. 1. a exista, a se petrece înainte de...; a premerge. 2. a merge, a veni înaintea cuiva sau a ceva (în spațiu). (< fr. précéder, lat. paecedere) (Sursa: MDN )
PRECEDÁ, precéd, vb. I. Tranz. (La pers. 3) A fi, a se afla, a se petrece, a exista înainte de... ♦ A așeza înainte, a face să premeargă. [Prez. ind. pers. 3 și: precéde; part. și: (înv.) preces] – Fr. précéder (lat. lit. praecedere). (Sursa: DLRM )
PRECEDÁ vb. v. premerge. (Sursa: Sinonime )
A preceda ≠ a succeda, a urma (Sursa: Antonime )
precedá vb., ind. prez. 1 sg. precéd, 3 sg. și pl. precédă; conj. prez. 3 sg. și pl. preceádă (Sursa: Ortografic )
preceda (3 -edă) verb tranzitiv Surse flexiune: DOOM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) preceda | precedare | precedat | precedând | singular | plural | precedă | precedați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | preced | (să) preced | precedam | precedai | precedasem | a II-a (tu) | precezi | (să) precezi | precedai | precedași | precedaseși | a III-a (el, ea) | precedă | (să) preceadă | preceda | precedă | precedase | plural | I (noi) | precedăm | (să) precedăm | precedam | precedarăm | precedaserăm, precedasem* | a II-a (voi) | precedați | (să) precedați | precedați | precedarăți | precedaserăți, precedaseți* | a III-a (ei, ele) | precedă | (să) preceadă | precedau | precedară | precedaseră | * Formă nerecomandată preceda (3 -ede) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) preceda | precedare | preces | precedând | singular | plural | precede | precedați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | preced | (să) preced | precedam | precedai | precedasem | a II-a (tu) | precezi | (să) precezi | precedai | precedași | precedaseși | a III-a (el, ea) | precede | (să) preceadă | preceda | precedă | precedase | plural | I (noi) | precedăm | (să) precedăm | precedam | precedarăm | precedaserăm, precedasem* | a II-a (voi) | precedați | (să) precedați | precedați | precedarăți | precedaserăți, precedaseți* | a III-a (ei, ele) | preced | (să) preceadă | precedau | precedară | precedaseră | * Formă nerecomandată
|