|
PREMÍTE vb. v. arăta, indica, preciza, spune. (Sursa: Sinonime )
| premis adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | premis | premisul | premisă | premisa | | plural | premiși | premișii | premise | premisele | | genitiv-dativ | singular | premis | premisului | premise | premisei | | plural | premiși | premișilor | premise | premiselor | | vocativ | singular | — | — | | plural | — | — | | premite verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) premite | premitere | premis | premițând | singular | plural | | premite | premiteți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | premit | (să) premit | premiteam | premisei | premisesem | | a II-a (tu) | premiți | (să) premiți | premiteai | premiseși | premiseseși | | a III-a (el, ea) | premite | (să) premită | premitea | premise | premisese | | plural | I (noi) | premitem | (să) premitem | premiteam | premiserăm | premiseserăm, premisesem* | | a II-a (voi) | premiteți | (să) premiteți | premiteați | premiserăți | premiseserăți, premiseseți* | | a III-a (ei, ele) | premit | (să) premită | premiteau | premiseră | premiseseră | * Formă nerecomandată
|