PREOTEÁSĂ, preotese, s. f. 1. Soție de preot. 2. Femeie care îndeplinea în antichitate funcții sacerdotale. [Pr.: pre-o-] – Preot + suf. -easă. (Sursa: DEX '98 )

PREOTEÁSĂ s. (înv. și reg.) popoaie, (înv.) popadie. (Coana ~.) (Sursa: Sinonime )

preoteásă s. f. (sil. pre-o-), g.-d. art. preotései; pl. preotése (Sursa: Ortografic )

PREOTEÁSĂ ~ése f. 1) Soție a preotului. 2) înv. Femeie care oficia cultul religios într-un templu păgân. [G.-D. preotesei; Sil. pre-o-] /preot + suf. ~easă (Sursa: NODEX )