|
prepeléac s. n., pl. prepeléce (Sursa: DOOM 2 )
PREPELEÁC s. 1. (pop.) sărciner, (Mold. și Transilv.) pop. (~ pe care se pun vase la uscat.) 2. (reg.) pipirigă, ploscoană, porșor. (~ pe care se clădesc căpițele de fân.) (Sursa: Sinonime )
PREPELEÁC s. v. molie-de-casă; par; prăjină. (Sursa: Sinonime )
| prepeleac (pl. -eci) substantiv masculin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | prepeleac | prepeleacul | | plural | prepeleci | prepelecii | | genitiv-dativ | singular | prepeleac | prepeleacului | | plural | prepeleci | prepelecilor | | vocativ | singular | — | | plural | — | | prepeleac (pl. -ece) substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | prepeleac | prepeleacul | | plural | prepelece | prepelecele | | genitiv-dativ | singular | prepeleac | prepeleacului | | plural | prepelece | prepelecelor | | vocativ | singular | — | | plural | — | |