PRESTÁNȚĂ s. f. Ținută, înfățișare, atitudine impunătoare, demnă. – Din fr. prestance. (Sursa: DEX '98 )

PRESTÁNȚĂ f. Atitudine impunătoare; aspect impozant. /<fr. prestance (Sursa: NODEX )

PRESTÁNȚĂ s.f. Ținută, atitudine demnă, impunătoare. [Cf. it. prestanza, fr. prestance]. (Sursa: DN )

PRESTÁNȚĂ s. f. ținută, atitudine demnă, impunătoare. (< fr. prestance) (Sursa: MDN )

PRESTÁNȚĂ s. (rar) maiestate. (~ ținutei.) (Sursa: Sinonime )

prestánță s. f., g.-d. art. prestánței (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
prestanță   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prestanță prestanța
plural
genitiv-dativ singular prestanțe prestanței
plural
vocativ singular prestanță, prestanțo
plural