PREVEDÉRE, prevederi, s. f. 1. Faptul de a (se) prevedea. ♦ (Mai ales la pl.) Indicație, dispoziție dintr-un tratat, dintr-un act normativ etc. ♦ Prevederi sociale = ansamblu de măsuri privitoare la acordarea asistenței sociale unor persoane care și-au pierdut capacitatea de muncă sau minorilor rămași fără susținători. 2. Prudență, precauție. – V. prevedea. (Sursa: DEX '98 )

PREVEDÉRE ~i f. 1) v. A PREVEDEA. 2) la pl. Măsuri prevăzute într-un act oficial (lege, regulament, program etc.) ce urmează a fi respectate. 3) Caracter prudent; precauție. 4) rar v. PREVIZIUNE. [G.-D. prevederii] /v. a prevedea (Sursa: NODEX )

PREVEDÉRE s.f. Faptul de a prevedea. 2. (La pl.) Măsuri, dispoziții cuprinse într-un regulament, într-o lege care trebuie respectate. 3. Prudență. [< prevedea]. (Sursa: DN )

PREVEDÉRE s. f. 1. faptul de a prevedea. 2. (pl.) măsuri, dispoziții cuprinse într-un act normativ, într-un tratat etc., care trebuie respectate. ♦ ĩ sociale = sistem de măsuri privind acordarea de asistență socială persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă. 3. prudență, precauție. (< prevedea) (Sursa: MDN )

PREVEDÉRE s. 1. (livr.) preliminare. (~ unor cheltuieli.) 2. v. dotare. 3. indicație, precizare, prescripție, (înv.) scriptură, (grecism înv.) prohdiorihmos. (~i pentru folosirea ...) 4. v. dis-poziție. 5. v. clauză. 6. v. prudență. (Sursa: Sinonime )

PREVEDÉRE s. v. diafanitate, presentiment, presimțire, priveghere, priveghi, trans-parență. (Sursa: Sinonime )

prevedére s. f., pl. prevedéri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
prevedea   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) prevedea prevedere prevăzut prevăzând singular plural
prevezi prevedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) prevăd, prevăz (să) prevăd, prevăz prevedeam prevăzui prevăzusem
a II-a (tu) prevezi (să) prevezi prevedeai prevăzuși prevăzuseși
a III-a (el, ea) prevede (să) prevadă, preva prevedea prevăzu prevăzuse
plural I (noi) prevedem (să) prevedem prevedeam prevăzurăm prevăzuserăm, prevăzusem*
a II-a (voi) prevedeți (să) prevedeți prevedeați prevăzurăți prevăzuserăți, prevăzuseți*
a III-a (ei, ele) prevăd (să) prevadă, preva prevedeau prevăzu prevăzuseră
* Formă nerecomandată

prevedere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prevedere prevederea
plural prevederi prevederile
genitiv-dativ singular prevederi prevederii
plural prevederi prevederilor
vocativ singular prevedere, prevedereo
plural prevederilor