PREȘEDINȚÍE s. f. Funcția și activitatea de conducere a președintelui; perioada de activitate a unui președinte; p. ext. sediu unde își exercită funcția un președinte și aparatul administrativ auxiliar din subordinea lui; prezidenție. – Președinte + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )

PREȘEDINȚÍE f. 1) Funcție de președinte. ◊ Sub ~a având drept președinte. 2) Durata de exercitare a acestei funcții. 3) Sediul președintelui. [G.-D. președinției] /președinte + suf. ~ie (Sursa: NODEX )

PREȘEDINȚÍE s.f. Demnitate de președinte; durata exercitării funcției de președinte; (p. ext.) localul unde lucrează președintele. [Var. președenție s.f. / < președinte + -ie]. (Sursa: DN )

PREȘEDINȚÍE s. f. funcția de președinte; durata acesteia; (p. ext.) localul unde lucrează președintele; prezidenție. (< președinte + -ie) (Sursa: MDN )

PREȘEDINȚÍE s. (astăzi rar) prezidenție, (înv.) președință, prezidență, prezidiu. (Adunarea a avut loc sub ~ ...) (Sursa: Sinonime )

președințíe s. f., art. președințía, g.-d. președințíi, art. președințíei (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
președinție   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular președinție președinția
plural
genitiv-dativ singular președinții președinției
plural
vocativ singular președinție, președințio
plural