« Back
PRICOPSÍRE s. f. (Pop.) Faptul de a se pricopsi. – V. pricopsi. (Sursa: DEX '98 )
PRICOPSÍRE s. v. îmbogățire. (Sursa: Sinonime )
PRICOPSÍRE s. v. carte, cultură, cunoștin-țe, dezvoltare, evoluție, instrucție, înaintare, învățătură, mers-înainte, pregătire, progres, propășire, studii. (Sursa: Sinonime )
pricopsíre v. procopsire (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
pricopsi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) pricopsi pricopsire pricopsit pricopsind singular plural
pricopsește pricopsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) pricopsesc (să) pricopsesc pricopseam pricopsii pricopsisem
a II-a (tu) pricopsești (să) pricopsești pricopseai pricopsiși pricopsiseși
a III-a (el, ea) pricopsește (să) pricopsească pricopsea pricopsi pricopsise
plural I (noi) pricopsim (să) pricopsim pricopseam pricopsirăm pricopsiserăm, pricopsisem*
a II-a (voi) pricopsiți (să) pricopsiți pricopseați pricopsirăți pricopsiserăți, pricopsiseți*
a III-a (ei, ele) pricopsesc (să) pricopsească pricopseau pricopsiră pricopsiseră
* Formă nerecomandată

pricopsire   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pricopsire pricopsirea
plural pricopsiri pricopsirile
genitiv-dativ singular pricopsiri pricopsirii
plural pricopsiri pricopsirilor
vocativ singular pricopsire, pricopsireo
plural pricopsirilor