PROSPECTÍVĂ, prospective, s. f. Proiect asupra viitorului constând în studierea factorilor tehnici, științifici, economici, sociali etc. și în stabilirea influenței lor asupra evoluției lumii moderne. – V. viitorologie. – Din fr. prospective. (Sursa: DEX '98 )

PROSPECTÍVĂ s.f. Știință având ca obiect cauzele tehnice, economice și sociale care accelerează dezvoltarea lumii moderne, precum și prevederea situațiilor care pot decurge din influențele lor conjugate. V. f*********e. [< fr. prospective]. (Sursa: DN )

PROSPECTÍVĂ s. v. știința viitorului. (Sursa: Sinonime )

prospectívă s. f. (sil. mf. -spec-), g.-d. art. prospectívei; pl. prospectíve (Sursa: Ortografic )

PROSPECTÍV, -Ă, prospectivi, -e, adj., s. f. (Studiu) referitor la viitor, la evoluția viitoare a societății prin analiza unor factori și tendințe actuale. Dimensiune prospectivă. – Din fr. prospectif, -ive, engl. prospective. (Sursa: DEX '98 )

PROSPECTÍV ~ă (~i, ~e) Care se referă la viitor, la evoluția societății prin analiza unor factori și tendințe actuale. Studiu ~. /<fr. prospectif, engl. prospective (Sursa: NODEX )

PROSPECTÍVĂ ~e f. Ansamblu de cercetări efectuate asupra evoluției viitoare a societății moderne, care permit să se facă anumite previziuni. /<fr. prospective (Sursa: NODEX )

PROSPECTÍV, -Ă adj. Referitor la prospectivă; care privește spre viitor. [< fr. prospectif]. (Sursa: DN )

PROSPECTÍV, -Ă I. adj. referitor la prospectivă. II. s. f. 1. cercetare sistematică a viitorului, pornind de la analiza influenței conjugale a cauzelor de ordin tehnic, științific, economic etc. 2. (p. ext.) atitudine ideologică, politică, culturală etc., mod de gândire și acțiune cu caracter previzional, orientat spre explorarea viitorului. (< fr. prospectif, /II/ prospective) (Sursa: MDN )

Prospectiv ≠ retrospectiv (Sursa: Antonime )

prospectív adj. m., pl. prospectívi; f. sg. prospectívă, pl. prospectíve (Sursa: Ortografic )