PRĂDÁ, prad, vb. I. Tranz. A jefui, a devasta, a pustii o țară, un ținut etc.; a jefui, a fura cuiva bunuri de preț. ♦ A sărăci, a ruina pe cineva prin acte silnice, prin biruri, amenzi, impozite copleșitoare. – Lat. praedare. (Sursa: DEX '98 )
PRĂDÁ vb. 1. v. jefui. 2. a fura. (L-au ~ noaptea hoții.) 3. a devasta, a jefui, a sparge, (livr.) a devaliza. (Bandiții au ~ banca.) 4. v. deposeda. 5. v. răpi. (Sursa: Sinonime )
PRĂDÁ vb. v. arunca, asasina, azvârli, cheltui, irosi, împrăștia, înrobi, omorî, prăpădi, risipi, robi, suprima, ucide, zvârli. (Sursa: Sinonime )
prădá vb., ind. prez. 1 sg. prad, 2 sg. prazi, 3 sg. și pl. prádă; conj. prez. 3 sg. și pl. práde (Sursa: Ortografic )
A PRĂDÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A lipsi (complet) de avere; a jecmăni; a despuia; a jupui; a jefui. 2) (bunuri, avere) A fura în cantități mari. 3) (oameni dependenți) A ruina prin exploatare. /<lat. praedare (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
prăda   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) prăda prădare prădat prădând singular plural
pradă prădați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) prad, prăd* (să) prad, prăd* prădam prădai prădasem
a II-a (tu) prazi, prăzi* (să) prazi, prăzi* prădai prădași prădaseși
a III-a (el, ea) pradă (să) prade, prăde* prăda prădă prădase
plural I (noi) prădăm (să) prădăm prădam prădarăm prădaserăm, prădasem*
a II-a (voi) prădați (să) prădați prădați prădarăți prădaserăți, prădaseți*
a III-a (ei, ele) pradă (să) prade, prăde* prădau prădară prădaseră
* Formă nerecomandată