PRĂJEÁLĂ, prăjeli, s. f. 1. Faptul de a (se) prăji. 2. Făină (cu ceapă) prăjită în grăsime, folosită la pregătirea unor mâncăruri; rântaș; p. gener. aliment prăjit în grăsime. – Prăji + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 )

PRĂJEÁLĂ s. 1. v. prăjire. 2. v. rântaș. (Sursa: Sinonime )

prăjeálă s. f., g.-d. art. prăjélii; pl. prăjéli (Sursa: Ortografic )

PRĂJEÁLĂ ~éli f. 1) v. A PRĂJI și A SE PRĂJI. 2) Ceapă prăjită în grăsime (cu adaos de făină), folosită la pregătirea unor mâncăruri. /a (se) prăji + suf. ~eală (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
prăjeală   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prăjea prăjeala
plural prăjeli prăjelile
genitiv-dativ singular prăjeli prăjelii
plural prăjeli prăjelilor
vocativ singular prăjeală, prăjealo
plural prăjelilor