PAPÁRĂ s. f. 1. Mâncare preparată din felii de pâine (prăjită) presărate cu brânză și opărite în apă, în supă, în lapte etc. ◊ Expr. (Fam.) A mânca (o) papară sau papara (cuiva) sau a se alege cu o papară = a) a mânca bătaie sau a fi aspru certat; b) a fi învins (în luptă, într-o întrecere etc.) A face pe (sau din) cineva papară = a învinge, a distruge, a nimici pe cineva. A ști papara cuiva = a cunoaște felul aspru de a fi al cuiva, a fi avut de suferit de pe urma asprimii cuiva. A trage cuiva o papară = a) a bate pe cineva; b) a mustra aspru pe cineva. 2. (Reg.) Omletă (din ouă). [Var.: (reg.) păpáră s. f.] – Din bg. popara. (Sursa: DEX '98 )

PĂPÁRĂ s. f. v. papară. (Sursa: DEX '98 )

PAPÁRĂ păpări f. Fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). ◊ A mânca ~ a lua bătaie. /<bulg. popara (Sursa: NODEX )

PAPÁRĂ s. (reg.) moieți (pl.), păpăruie. (A mân-cat ~.) (Sursa: Sinonime )

PAPÁRĂ s. v. jumări, omletă. (Sursa: Sinonime )

PĂPÁRE s. v. aruncare, azvârlire, cheltu-ire, irosire, mâncare, risipire, zvârlire. (Sursa: Sinonime )

papáră s. f., g.-d. art. papárei/papării; pl. papări (Sursa: Ortografic )