RÁBIȚ s. n. Plasă de sârmă galvanizată, cu ochiuri mari, folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafața unor elemente de construcție la care tencuiala aderă greu sau pentru executarea unor ornamente. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

RÁBIȚ n. Rețea de sârmă folosită ca suport la fixarea tencuielii pe unele materiale (lemn, metal etc.). /<germ. Rabitz (Sursa: NODEX )

rábiț s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
rabiț   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rabiț rabițul
plural rabițe rabițele
genitiv-dativ singular rabiț rabițului
plural rabițe rabițelor
vocativ singular
plural