RADIÁNȚĂ, radianțe, s. f. Mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafața unui corp și aria acestei suprafețe. [Pr.: -di-an-] – Din fr. radiance. (Sursa: DEX '98 )

RADIÁNȚĂ s.f. (Fiz.) Mărime egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de un izvor luminos și suprafața emițătoare a acelui izvor. [Pron. -di-an-. / cf. fr. radiance]. (Sursa: DN )

RADIÁNȚĂ s. f. mărime egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de un izvor luminos și aria emițătoare a acestuia; emitanță. (< fr. radiance) (Sursa: MDN )

RADIÁNȚĂ s. (FIZ.) emitanță. (~ este o mărime fotometrică.) (Sursa: Sinonime )

radiánță s. f. (sil. -di-an-), g -d. art. radiánței; pl. radiánțe (Sursa: Ortografic )

RADIÁNȚĂ ~e f. fiz. Mărime fotometrică egală cu raportul dintre fluxul luminos emis de suprafața unui corp și aria acestei suprafețe; emananță. [Sil. -di-an-] /<fr. radiance (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
radianță   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular radianță radianța
plural radianțe radianțele
genitiv-dativ singular radianțe radianței
plural radianțe radianțelor
vocativ singular radianță, radianțo
plural radianțelor