RAȚIONALÍSM s. n. 1. Curent în teoria cunoașterii, care consideră rațiunea ca singurul izvor al cunoașterii autentice și certe. 2. Încredere în capacitatea rațiunii de a cunoaște realitatea. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. rationalisme. (Sursa: DEX '98 )

RAȚIONALÍSM n. 1) Concepție filozofică conform căreia sursa principală a cunoasterii autentice este rațiunea, gândirea abstractă. 2) Atitudine rațională față de realitatea obiectivă. [Sil. -ți-o-] /<fr. rationalisme, germ. Rationalismus (Sursa: NODEX )

RAȚIONALÍSM s.n. 1. Încredere în rațiune, în capacitatea acesteia de a cunoaște realitatea. 2. Concepție în teoria cunoașterii care consideră rațiunea drept unic izvor al cunoașterii, afirmând că necesitatea și universalitatea nu pot fi deduse din experiență, prin generalizarea ei, ci numai din rațiune, unde există independent de experiență, aprioric. [Cf. fr. rationalisme]. (Sursa: DN )

RAȚIONALÍSM s. n. 1. încredere în rațiune, în capacitatea acesteia de a cunoaște realitatea. 2. concepție potrivit căreia rațiunea ar fi unicul izvor al cunoașterii autentice și certe. (< fr. rationalisme) (Sursa: MDN )

raționalísm s. n. (sil. -ți-o-) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
raționalism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular raționalism raționalismul
plural
genitiv-dativ singular raționalism raționalismului
plural
vocativ singular
plural